Mândrie Pe ulițele unui sat de munte Pribege și pustii din moși stramoși Doar pietrele mai par eterne-aici Și câte-o urmă rară de opinci. Sunt urmele unui bătran pribeag Care se-ajută demn de-un biet ciomag Împovărat de anii grei cei poartă Și soarta crudă care nu-l mai iartă. E surd, e orb și neajutorat, Sunt urmele războiului purtat Și-n ciuda bătrâneții ce-l apasă, E foarte mândru că-i la el acasă. amatorul 🇷🇴 2012